English versionVrei jobul? Mda..
February 24th, 2010Unde a dus cautarea asta? A dus aproape de un nivel limita. Acela in care incepi sa iti pierzi increderea in tine, in ceea ce stii, poti sa faci si reprezinti. Si asta este un punct critic. De multe ori am tras semnale de alarma oamenilor care se aflau chiar intr-un job, intr-un punct similar. Momentul in care incepi sa te indoiesti profund de tine, este cel in care ar trebui sa schimbi ceva.
Si nu ma intelegeti gresit, nu pledez pentru ideea ca toti suntem perfecti asa cum suntem si nimic nu trebuie schimbat/imbunatatit/dezvoltat la noi. Departe de mine acest gand. Insa una este sa vorbesti despre zone de dezvoltat, lucruri de imbunatati, si sa ai o imagine de sine buna, sa fii in echilibru cu tine, chiar in conditiile acestor mici schiopatari, si cu totul altceva este sa incepi sa transferi aceste umbre asupra intregii persoane si sa pui sub lupa tot ceea ce stii sa faci si esti de fapt.
Un punct bun al trecerii prin aceasta etapa, este faptul ca incepe sa doara. Si daca incepe sa doara, sunt sanse sa facem ceva in acest sens, sa schimbam lucrurile spre bine. Sa ne punem intrebari valoroase. Si sa ne intoarcem la kilometrul 0, sa incepem sa capatam claritate, cum bine descria Mihaela Feodorof procesul.
Si ce urmeaza? Dupa claritate, urmeaza putina visare, putina reconectare la noi insine si eliminare a filtrului realitatii care blocheaza de multe ori orice idee indrazneata. Multi dintre noi incepem explorarea altor optiuni doar privind prin filtrul realitatii. Dar daca ea se vede altfel cand schimbi locul de unde o privesti?
Si dupa ce ti-ai obisnuit putin privirea cu noua perspectiva, poti reveni la aplicarea unui filtru al realitatii, cu siguranta. Doar ca de data asta filtrarea va fi diferita. De ce? Pentru ca tu crezi in ceea ce vrei sa faci si sa transmiti, iar mesajul evident si cel aparent sunt unul si acelasi lucru. Si atunci lucrurile incep sa se miste!
“Happiness is when what you think, what you say, and what you do are in harmony”-Mahatma Gandhi
Pages: 1 2
Tags: analiza, job, mesaje, realitate
February 24th, 2010 at 12:11 pm
Multumesc mult, Mada.
February 27th, 2010 at 8:46 pm
Si se vede… si deja lucrurile au inceput sa se miste, nu-i asa?
February 28th, 2010 at 12:19 am
In plus, nu stim daca nu cumva un pas aparent gresit la un moment dat – sau un refuz – nu reprezinta, de fapt o alta fereastra pentru ceva mai bun in viitor…
Cu atat mai important – cred si eu – este sa nu renuntam la ceea ce suntem!
February 28th, 2010 at 8:06 am
@Andreea Cu siguranta. Revin cu detalii cand o sa o stiu deja ajunsa la destinatie:-)
@Florin Ghinda De acord, stim amindoi ca ni s-a intamplat de multe ori sa nu vedem cum un refuz este o veste buna de fapt pentru unii dintre candidatii cu care am lucrat! Cred ca ne blocam uneori prea mult in mandria terfelita de un refuz, in loc sa incercam sa vedem lucrurile in ansamblu.
March 3rd, 2010 at 10:51 pm
da :)
April 27th, 2010 at 8:26 pm
Ai foarte multa dreptate, si uneori ti se poate intampla asa ceva desi nu esti la inceput de drum. Din pacate, si unii intervievatori au “darul” sa incurajeze alunecarea pe aceasta panta, prin atitudinea lor inadecvata- nu mai revin niciodata cu feed-backul promis, condescendenta nejustificata,..si ceea ce era un moment de impas profesional poate deveni un moment cu adevarat critic. Rar am gasit, si ma refer mai ales la agentiile de recrutare, oameni care sa uzeze si de functia lor de consiliere fata de candidati. Cu atat mai mult i-am apreciat si retinut pe cei care “s-au obosit” sa faca asta si i-am luat drept model.
April 28th, 2010 at 8:04 pm
@Andra Ardeleanu Multumesc pentru vizita Andra si ma bucur ca ti se pare o perspectiva reala, iar abordarea consultativa o gasesti constructiva. Sper sa ajungem in curand la concluzia ca exista din ce in ce mai multi consultanti care isi aloca timpul pentru asta, este util tuturor partilor implicate intr-un proces de recrutare!