Oricum e mai bine decat sa stau pe loc, ai putea spune.

Insa diferentele sunt mari. Motivatia de a face o schimbare a jobului poate fi oricare dintre cele doua: vreau sa plec cat mai repede din locul in care ma aflu, versus, vreau sa plec cat mai repede catre noul loc de munca.  Ceea ce face diferenta majora intre cele doua optiuni ramine insa gradul de risc, in prima varianta acesta este crescut semnificativ. Exceptie poate face insa situatia in care inteleg ca vreau sa plec cat mai repede si constientizez riscul la care ma expun. Cu alte cuvinte pot sa imi controlez bine reactiile emotionale si pot lua o decizie rationala.

De cele mai multe ori atunci cand decizi sa pleci cat mai repede din locul in care te afli, te concentrezi pe eliminarea situatiei care te streseaza. Riscul major este sa pierzi din vedere faptul ca nu ti-ai facut un plan vizavi de ceea ce cauti cu adevarat, eventual ti-ai facut doar un plan legat de ceea ce vrei sa eviti. Riscul? Cazi din lac in put! Iei prima oferta care pare acceptabila, ignori eventualele semnale de avertizare pe care le-ai fi putut vedea….daca nu erai prea concentrat sa rupi cat mai repede legatura cu locul de munca actual.  Dupa primele 1-2-3-6 luni, depinde cat tine euforia schimbarii, s-ar putea sa ai o surpriza….e usor mai bine, dar inca nu esti pe traiectoria de cariera pe care ti-ai fi dorit-o pentru tine. Si….reluam reteta anterioara.

Daca ai un dram de noroc ai putea fi ferit de toate astea. 

E doar un job. Da, te poti uita la el si asa. Pierderile insa sunt mai mult ale tale decat ale companiei pentru care lucrezi. De ce? Pentru ca ei isi pot permite sa aiba mai multi angajati care sa considere munca doar un loc in care vin desi nu le face placere ceea ce fac. Pentru ei asta inseamna o productivitate mai scazuta, in loc de unul au nevoie de mai multi care sa produca aceleasi rezultate. S-ar putea sa nu ii coste chiar asa de mult.

Pentru tine insa, inseamna aproximativ 100.000 de ore din viata ta…Cam multe ca sa iti permiti sa le petreci intr-o stare de nemultumire. Suficient de multe incat sa iti afecteze chiar gradul de multumire fata de ceea ce se intimpla in general in viata ta. Te-ai gandit cat de multa energie iti consumi incercand sa faci fata frustrarilor legate de job? Cat de mult din aceasta energie o pierzi intr-o directie distructiva, in loc sa o folosesti facand ceea ce iti place, avand satisfactia rezultatelor tale, si..culmea, avand chiar recunoasterea valorii tale.  Pentru ca principala diferenta intre cei care au succes si cei care nu au succes, este ca pentru primii pare mai usor.

Poate pentru ca sunt intr-un job care le face placere, care nu pare doar un job?

Criza nu este momentul potrivit pentru a face schimbari in cariera! Poate asa este. Insa sigur este unul dintre cele mai bune momente sa iti pui intrebarile potrivite. Daca nu atunci cand totul in jurul tau se schimba,  cand? Daca nu atunci cand doare si esti dispus sa intri in profunzime, cand? Poate nu este momentul sa faci o schimbare daca simti ca ai risca prea mult, dar macar foloseste timpul asta pentru o introspectie reala.

Ce anume iti place la ceea ce faci?

Ce te deranjeaza si iti da senzatia ca ai pierdut energie?

Ce tip de interactiuni iti fac placere?

Ce tip de cultura organizationala iti place?

Ce iti displace la organizatia din care faci parte sau modul in care se interactioneaza in organizatie?

Ce talente ai? Ce ti-a spus lumea ca stii sa faci foarte bine?

Ce hobbiuri ai? Ce activitati faci in care pierzi notiunea timpului?

Asta ar fi un inceput…care nu e chiar simplu daca raspunzi cu sinceritate si incerci sa iesi putin din sabloane.  Nu conteaza cum ar suna raspunsurile tale in ochii celorlati, e mai important sa fi tu sigur de adevarul lor.

Nimic mai gresit!! Da, e dificil sa accepti ca tocmai de tine n-a mai fost nevoie acolo. Acolo unde tu ti-ai pus la bataie toata energia si te-ai implicat ca si cum la intrare se construia de zor soclul statuii tale viitoare.  Dar te-ai gandit ca nu are nici o legatura cu tine personal? Sau te-ai gandit ca singura legatura posibila este faptul ca soarta iti da un “branci” ca sa te forteze sa te gandesti la ceea ce iti doresti cu adevarat?

Nu e usor, sa nu ne ascundem dupa naivitati.  Dar “ce nu te doboara, te intareste”.  Daca totusi ai reusi sa treci mai usor peste eveniment in sine, peste legatura ta emotionala cu decizia care te-a afectat asa de tare,  poate indraznesti sa ramai putin fata in fata cu tine. Mai ales ca n-ai mai facut lucrul asta de mult timp, cam de atunci de cand “pilotul automat” a pus stapanire pe viata ta.

Poti si sa eviti asta, ramine alternativa panicii. Unde poate ea duce? E simplu, la decizii gresite, luate de frica de a nu ramine in afara sistemului.  Este o cale rapida catre un angajator poate mai rau decat cel anterior, sau la o activitate care iti face mai putina placere, sau la mai putin bani…dar, esti inapoi in randul lumii!

Sau..ai putea folosi acest timp ca sa iti faci un plan realist de actiune:

- un calcul financiar, ce rezerve ai, pe cati bani te poti baza in perioada urmatoare

- cat poti reduce cheltuielile si la ce lucruri poti renunta in perioada urmatoare

- ce alte surse de venit ai ca alternativa la salariul lunar

- cate luni poti rezista, si ce inseamna pentru tine “worse case scenario”…daca totul merge prost, ce inseamna fundul sacului pentru tine

- ce intalniri, locuri, activitati iai aminat de mult timp

din lipsa timpului, desi ti-ai dorit sa le poti face

- si eu ce imi doresc de fapt!!

“M-au pus pe liber”…daca toti esti un om liber, comporta-te ca atare, sigur iti mai amintesti ce inseamna asta!